La alegerile de ieri SPD a inregistrat cel mai mic scor electoral din istoria postbelica a partidului. Sa scazi in preferintele electorale de la 34,2% (2005) la 23% (2009) nu este usor de explicat pentru un sistem politic echilibrat cum este cel german. Iar scaderea moderata a CDU si cifrele catrastofale (42,6%) inregistrate de CSU in Bavaria nu pot reprezenta o consolare.
Interesant este insa ca ”isprava” SPD in sistemul politic german confirma tendintele generale pe care scena politica germana le tradeaza de ani buni (mai exact de prin 1990): partidele mari de masa isi pierd din alegatori si devin cumva anacronice in raport cu cerintele momentului definite din ce in ce mai mult de mobilitate, rapiditate si specializare. In schimb, alegatorii migreaza catre partidele mici, periferice, dandu-le puterea de a arbitra lupta politica. Citeam ieri seara pe Sueddeutsche.de un comentariu intitulat extrem de sugestiv: “Kleine Sieger ganz groß“ (micii invingatori sunt foarte mari).
Desigur ca SPD a pierdut alegatori in favoarea tuturor celorlalte partide si, cum era de asteptat, in special in favoarea Partidului Stangii (die Linke), care este consfintit prin aceste alegeri ca partid consolidat. Trecerea in opozitie, alaturi de Linke ar ajuta SPD-ul sa gaseasca in sfarsit un raspuns coerent la relatia sa cu Partidul Stangii, relatie minata pana acum in egala masura de chestiuni de ordin personal (legate adica de persoana lui Oskar Lafontaine) si de pozitie politica (mult mai spre stanga si in acelasi timp antiglobalizare si anti-UE).
Singurul lucru bun (aviz amatorilor!!!) rezultat din urma alegerilor este Lichidarea Marii Coalitii. Eliberat din corsetul guvernarii impreuna cu CDU/CSU, SPD si-ar putea regasi mai usor identitatea si si-ar putea apara cu mai mult succes paternitatea ideilor politice propuse…
da. o analiza corecta, obiectiva, dar mai ales avizata, dau link pe blogul meu